~Crescendo~

 Cum poate o floare

 Să suporte picurii de ploaie

 Atât de grei

 Care se avântă asupra-I,

 Ca și cum ar dori

 Să o elimine?

 

 Cum reușește un animal

 Care nu are adăpost,

 Să se apere

 De tunete,fulgere,furtuni

 Și să facă față stresului

 Că poate,până-n zori,

 Va deveni  hrană

 Pentru haitele înfometate?

 

 Cum poate îndura un om

 Zeci de nedreptăți,

 Zeci de insulte?

 Cum poate să trăiască

 Împreună cu durerea,

 Că răul există sub mii de forme,

 În milioane de oameni,

 Sub miliarde de acțiuni?

  

 Traducere in franceza:
  

Comment peut une fleur

Supporter les gouttes de pluie

Si lourds

Qui s’élancent sur elle,

Comme si elles voulaient

L’éliminer ?

Comment réussit un animal

Qui n’a pas d’abri,

Se défendre

De tonnerres, d’éclairs, d’orages

Et résister au stress

Que peut-être, jusqu’à l’aube,

Il deviendra de la nourriture

Pour les meutes affamées ?

Comment peut un homme subir

Des dizaines d’injustices,

Des dizaines d’insultes ?

Comment peut-il vivre

Avec la douleur

Que le mal existe sous des milliers de formes,

Dans des millions d’hommes,

Sous des milliards d’actions ?

~Trilogia existenței~

 Simt că vreau să plâng,
 Deși nu am nici un motiv.
 Sau poate că am
 Dar este refulat.
 
 Vreau să-mi simt lacrimile
 Cum se preling
 Pe obrazul meu cald
 Și mi-l inundă.
 
 Să icnesc de fiecare dată
 Când,din cauza plânsului,
 Rămân deseori fără aer,
 Sau când o durere mută
 Pune stăpânire
 Pe pieptul meu.
 
 Vreau să-mi privesc trupul
 Din afară.
 Să nu fac parte din el.
 Un fel de arbitru,
 Să fiu.
 Să-l văd cum zace
 Ore-ntregi pe patul rece,
 Așteptând să-nvie.
 

 Traducere in franceza:

 Je sens que je veux pleurer,

 Même si je n’ai aucune raison.

 Ou peut-être j’en ai une

 Mais elle est refoulée.

 Je veux sentir mes larmes

 Qui suintent

 Sur ma joue chaude

 Et me l’inondent.

 Gémir chaque fois

 Que, à cause des pleurs,

 Je reste souvent sans air,

 Ou lorsqu’une douleur muette

 S’empare

 De ma poitrine.

 Je veux regarder mon corps

 De dehors.

 Ne pas faire partie de lui.

 Etre

 Une sorte d’arbitre.

 Le voir gésir

 Pendant des heures sur le lit froid,

 En attendant qu’il revienne à la vie.

Astept asteptarea

Aștept parcă de prea mult timp
În astă stație pustiită și geroasă.
Aștept pe cineva anume
Sau pur și simplu
E o iluzie
Faptul că aștept pe cineva?
Mă uit la ceas insistent
Și simt că picioarele mă lasă.

Aștept,probabil,așteptarea așteptărilor
Ce va să vină.
Aștept să învăț așteptarea.
Oare voi învăța vreodată să aștept?

Traducere in franceza:

Il me semble que j’attends depuis trop longtemps

Dans cet arrêt désert et gelé.

J’attends quelqu’un

Ou tout simplement

Est-ce une illusion

Le fait que j’attends quelqu’un ?

Je regarde la montre avec insistance

Et je sens que mes pieds ne peuvent plus.

J’attends, probablement, l’attente des attentes

Qui va venir.

J’attends apprendre l’attente.

Est-ce que j’apprendrai jamais à attendre ?

Un simplu rol

Rolul pe care îl joc
În viața asta a mea
Este de spectator.
Pe zi ce trece
Simt că nu fac parte
Din ceea ce se numește
Propria mea viață.
Scenele evenimentelor
Se petrec atât de repede,
Încât nu știu
Dacă fac sau nu
Parte din ele.

Și cine scrie de fapt,
Scenariile evenimentelor?
Și de ce le scrie,
Uneori,atât de prost,
Atât de neinspirat?
Spectatorul își poate da cu părerea,
Sau nu are dreptul
Să modifice actul,piesa,scenariul?

Sunt doar un simplu spectator,
Sau doar un actor?
Și dacă sunt actor,
Ce rol am?
Principal sau secundar?

Și dacă timpul mi-e decis,
În calitate de actor,
Cat timp joc
În scenariul numit Viață?

Amprentele ne înconjoară

   Amprente există peste tot:
   Pe stilouri,pe birouri,
   Pe tot ce atingem.
   Aș putea spune
   Că lumea este „pătată de amprente”.
   Chiar și inima are amprente.
   Nu se pot vedea,
   Dar se simt
   Odată cu trecerea timpului.
   Cei ce lasă amprente pe inimă,
   Sunt ființele care
   Ne-au marcat
   Într-un anumit mod.
   Nu știu în ce număr
   Trebuie să existe acestea
   În inimă,pe inimă.
   Dar dacă ele sunt prezente,
   Înseamnă că iubim
   Și suntem iubiți.
   Amprentele ne înconjoară!

Te-am întâlnit

   Am găsit un loc.
   E inima ta.
   Și nu aș vrea
   Să mă despart de ea,
   Fiindcă e a ta!

   Am găsit niște buze moi.
   Sunt ale tale.
   Și-aș dori să mă sărute
   Pe neașteptate.

   Am găsit două brațe puternice,
   Dar în același timp fragile.
   Sunt ale tale.
   Și-aș vrea ca ele
   Să mă-nveleasca
   În iarna geroasă și friguroasă.

   Am găsit doi ochi căprui.
   Superbi,calzi,sinceri.
   Sunt ai tăi.
   Și vreau,dacă se poate,
   Să fie ai mei până la moarte.

   Am întâlnit un înger.
   Acela ești tu.
   Și-aș vrea din toată inima mea,
   Să mă iubești,
   Să fiu numai a ta.

Frunzele uscate se aud atunci când ating pământul.
   Dar oare durerea pe care o simte un om,de ce nu se aude?
  Și dacă s-ar auzi,cum ar suna?
    Stropii de ploaie se simt,atunci când ne ating pielea.
   Dar oare de ce răceala din suflet nu se simte?
  Și dacă s-ar simți,ce senzație am avea?
      Lumina și-ntunericul se văd.
    Dar oare nepăsarea din unele ființe,de ce nu se vede?
       Și dacă s-ar vedea,cum ar arăta?
   Ce formă ar avea?
   

Traducere in franceza:

Les feuilles sèches on les entend lorsque je touche la terre.

Mais la douleur qu’un homme ressent, pourquoi ne l’entend-on pas ?

Et si on l’entendait, comment serait le son ?

Les gouttes de pluie on les sent, quand elles tombent sur notre peau.

Mais la froideur de l’âme, pourquoi ne le sent-on pas ?

Et si on la sentait, quelle sensation aurait-on ?

La lumière et l’obscurité on les voit.

Mais l’insouciance de certains êtres pourquoi ne la voit-on pas ?

Et si on la voyait, comment serait-elle ?

Quelle forme aurait-elle ?