Ne vom întâlni din nou

Ne vom intalni din nou.
Nu stiu cum si unde-anume,
Dar stiu ca ne vom revedea
Intr-o zi senina,
Cu multa lumina.

Ne vom intalni din nou.
Nu stiu cum si unde-anume,
Dar stiu ca ne vom revedea.
Ne vom imbratisa
Si-mi vei ura
Bine-am venit din nou in viata ta!

Ne vom intalni din nou.
Nu stiu cum si unde-anume,
Dar stiu ca ne vom revedea.
Vom pleca apoi in lume
Facand lucruri nebune!

Ce bine că erai acolo!

Era intuneric si eram singura.
Te cautam in toata camera.
Nu stiam unde esti,
Si daca esti acolo
In acea camera inexpresiva.

Imi era foarte frica,
Pana cand ti-am simtit mirosul
Si am stiut ca sunt in siguranta.

M-ai sarutat usor
Si de-atunci am aflat
Ca era pentru ultima data
Cand aveam sa ma trezesc
Singura si-nfrigurata.

Prințesa de gheață

El încercă să-și vâre mana stângă sub mana ei dreaptă catifelată și atât de rece precum aerul glacial. Știuse de la bun început,de când o zări stând întinsă la pământ,că nu o va mai revedea niciodată pe mica lui prințesă,acum de gheată. Ca niciodată,ochii îi lăcrimau din abundență,iar singurele cuvinte pe care mai avu puterea să le rostească au fost: te iubesc pentru totdeauna. Ea părea că doarme ca un mic înger mult prea obosit de-atâta alergare încolo și încoace. Se rezemă de corpul ei rece ca gheată,dar în același timp cald;căldura venindu-i din sufletul neinaltat încă la ceruri. Cu inima încleștată de durere,Victor retrăia alături de acel cadavru feminin,ultimele amintiri cu o femeie mai frumoasă decât Luna,care acum stă nemișcată și lată,jos pe pământul care de bia așteaptă să o înghită,devenindu-i astfel,eternă casă. Îi apărură în minte plimbarea cu ei doi ținându-se de mână,pe plaja bântuită doar de ei,de-acum 25 de ani. Nu se mai saturau să se privească;aceasta fiind singura alimentație pentru ei și le era de-ajuns. Își amintea acum,în ultimul ceas în care avea să o mai privească pe iubirea lui,cum marea și frumoasă lui consoartă îi promisese că odată,peste mulți ani,când vor îmbătrâni,vor muri unul lângă celălalt,strânși în brațe și spunându-și unul altuia: la revedere,scumpă iubire. Revenit din plimbarea în trecut,se ridică în picioare și își aminti că Elise,feblețea sa,nu s-a ținut de promisiune și a preferat să moară înaintea lui,înainte de vreme. O ultimă lacrimă îi alunecă ușor peste-a lui fată ridată de trecerea anilor. Pentru el,Elise va rămâne vastul Univers al lui și promisiunea dragostei lor. Un ultim sărut îi imprimă pe buzele învinețite și pe-al ei gat atât de flamand după nopțile târzii și călduroase de vară,când stăteau ore întregi și își plănuiau viitorul alături de ai lor copii. Pe mormântul ei scrie așa: La început mi-ai fost amică,apoi prietenă,mai apoi mi-ai devenit soție și tovarășă de drum,iar acum ești o prințesă de gheată,însă numai corpul iți este de gheată,nu și inima.Iubirea ta,Victor!

Comentariu asupra fabulei porcului spinos: "Într-o zi friguroasă de iarna,mai mulți porci spinoși se strângeau unul în celălalt,astfel încât,datorită căldurii lor reciproce,să nu înghețe.Dar în curând simțiră fiecare efectele acelor celorlalți,ceea ce îi făcu să se îndepărteze din nou.Când nevoia de căldură îi aduse din nou laolaltă,neajunsul acelor se repetă,astfel că ei oscilau între două rele,până când descoperiră distantă potrivită la care se puteau suportă unii pe alții.La fel și nevoia de societate,care răsare din pustiul și monotonia vieților oamenilor,îi face pe aceștia să se apropie,dar nenumeroasele lor calități neplăcute și respingătoare îi îndepărtează apoi din nou."(Schopenhauer-fabula porcului spinos) Comentariu asupra fabulei porcului spinos: Def.1-Societatea este un ansamblu unitar,sistem de relații între oameni,istoricește determinate,bazate pe relațiile de producție și de schimb. 2-Grup social constituit pe baza condițiilor materiale,spirituale,morale etc. Avem nevoie de societate că de căldură.Însă căldură nu este suficientă pentru a putea forma legături strânse sau mai puțin strânse cu oamenii din jurul nostru.Spațiul fiecărui om este bine delimitat,iar dacă suntem sufocați,începem să dăm înapoi. De ce?Fiindcă uneori dorim pur și simplu să fim lăsați în pace,să fim pentru o perioada de timp numai noi împreună cu gândurile,sentimentele și emoțiile noastre. Într-adevăr,fără societate nu putem fi împliniți 100%.Oricât de mult am stă într-o camera,citind,uitându-ne la TV,navigând pe internet și făcând orice altceva,tot avem nevoia aceea stringentă de oamenii din jurul vieții noastre. Singurătatea ne ajută numai până într-un anumit punct,însă la un moment dat simțim că o luăm razna,că ne vine să ne urcăm pe pereți.Dacă statul de unul singur se amplifică,dacă ne închidem undeva,într-o încăpere,și nu mai dorim,nu simțim plăcerea de a ieși în societate,atunci are loc depresia-starea mentală caracterizată prin tristețe,autodevalorizare,dezinteres,anxietate,descurajare profundă și persistentă,asociată cu o încetinire psiho-motorie și cu simptome somatice(DEX)-și din aceasta greu se mai iese. Calitățile mai puțin plăcuțe sau defectele societății,ne fac să ne închidem în noi înșine si să nu mai putem forma legături de durata cu noi oameni. Aici este vorba și despre încredere. Atunci când cei din jurul nostru,cei cu care intrăm în contact,ne trădează încrederea prin diferiți factori:minciuna,falsitate,ipocrizie etc.,aceasta încredere pe care o investim în dânșii,încă de la început,se pierde încet,încet și rămâne apoi greu de reînviat,de recâștigat. Albert Camus spunea odată în felul următor:"Singurătatea reunește pe cei pe care societatea îi separă"."Adică îi reunește într-un "numitor comun"al suferinței"(Rudica Tiberiu, Aforismele din perspectiva psihologică,Iași, Editura Polirom, 2008) Un exemplu cat se poate de real a fost Comunismul din România,când toți oamenii erau uniți la unison. Din nefericire,societatea zilelor noastre este manipulată grav,grav de tot(la fel de grav este și faptul că ea promovează manipularea). Dar un lucru și mai zguduitor este acela că mass-media și marile puteri ale lumii,ne dresează să facem,să spunem si să gândim după bunul lor plac(de exemplu,deformarea adevărului,negarea adevărului;o forma extremă de manipulare este șantajul;atunci când o nouă lege este împotrivă oamenilor,iar Basescu spune că de fapt și de drept nu este așa,ci este invers,deci pe scurt,vrea să ne facă să credem că situația nu este neagră,ci albă,sau acum,când președintele acestei "minunate"țări,anunță public mărirea salariilor în luna iunie/iulie,deși nu prea se poate din cauza economiei prea slabe). "Minciuna repetată de multe ori,devine adevăr". S-a ajuns că omul să profite într-un mod grotesc(" Care este de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios; ridicol, burlesc; bizar"-DEX) de societate,în ideea realizării propriilor scopuri și interese,de cele mai multe ori,interese care nu au nici o legătură cu morală omului,care se abat enorm de mult de la legile firii,de la conduite. "Omul este prin natura să o ființă socială",spune Fenelon."Văzând însă cat de mult este omul de astăzi concentrat pe realizarea,fără scrupule,a propriilor scopuri și interese,suntem tentați să nu mai credem intru totul în remarcă de mai sus:omul de azi este social atât cat acest fapt îl ajută să-și realizeze propriile interese."(Rudica Tiberiu, Aforismele din perspectiva psihologică,Iași, Editura Polirom, 2008) În fiecare secundă se pierd multe extensii ale societății:bunătatea dintre oameni,iubirea dintre oameni,sprijinul dintr oameni,respectul dintre oameni,încrederea dintre oameni,empatizarea(capacitate de a înțelege sentimentele și emoțiile persoanei de lângă ține;DEX)dintre oameni. Partea bună a societății este că aceasta,pentru noi este că o a doua familie. Cunoaștem noi și diverși oameni,trăim momente și situații diferite,dar și intense alături de aceștia și empatizam cu ei. Bineînțeles că societatea nu este formată numai din minusuri,ci și din plusuri. Adică nu numai din oameni profitori,necinstiți,ci și din oameni demni de afectivitate;nu numai din cei care vor să facă râu la orice pas,ci și din persoane care sar în ajutor fără să stea prea mult pe gânduri. Influențăm enorm de mult societatea prin comportamenul nostru cel de toate zilele. ÎNSĂ DE NOI DEPINDE CUM ANUME O INFLUENȚĂM!