Tu

Dacă mi-ai cere să te compar cu ceva din Univers, aș spune că ești precum o stea.

Da, o stea.

Nu poți străluci la fel pentru toți oamenii. Pentru unii, luminozitatea ta este prea puternică, prea orbitoare. Pentru alții, lumina caldă pe care o emani, reprezintă totul.

Unii, de abia așteaptă să te revadă, iar alții nici nu vor să te cunoască.

Pentru unii, care se plictisesc de tine, tu încetezi a mai străluci, a mai trăi pe cerul lor, pentru că, cine nu te dorește în viața sa, nu merită să te privească nici măcar de departe, de la distanță.

Alții, prin răutatea de care dau dovadă, te transformă , fără să iți ceară aprobarea, în întunericul spațial, te inundă cu personalitatea malefică a lor, dorind să te stingă, să nu mai fii Luceafăr, să te acopere cu zgomotul asurzitor pe care-l fac.

Tu nu exiști întâmplător, tu nu trăiești oricum!

Nu ai apărut în lume, doar așa, pentru că nu au avut părinții tăi ce face sau că, la un moment dat, te-ai plictisit de lumea cunoscută doar de tine și te-ai hotărât să apari aici, în lumea mea, în lumea noastră.

Ai un scop bine gândit, să știi. Cu siguranță, încă îl cauți, te gândești la el și iți pui întrebări de genul: De ce exist? Ce scop am eu pe-acest Pământ?

Cred că am intuit foarte bine care ți-e rolul în Univers.

Menirea ta, în sec. XXI, este de a lumina, de a îmbunătăți prin felul tău de a fi, viața, destinul, soarta celor care au voit a te descoperi.

Este foarte dificil să vrei să cunoști pe cineva, un om minunat, înzestrat cu tot ce i-a oferit Universul mai bun, un om mult prea sensibil în fata frumosului , prea plăcut la prima vedere, prea fericit parcă, prea împăcat cu el însuși. 

De ce este dificil? Fiindcă intervine egoismul, invidia, răul…

Iarăși, mă voi folosi, bineînțeles în scopuri nobile, de una dintre minunile naturii despre care am vorbit adineaori și, voi face din nou, o analogie care are legătură cu stelele.

Cine are curajul de a-și îndrepta, de a-și călăuzi privirea tandră sus, către bolta cerească pentru a le dezvălui ochilor frumusețea și puritatea unei stele, acela va fi în stare să-și înfrunte proprii demoni interiori, demoni ce sapă adânc în suflet, ce anihilează încă din fașă, orice încercare de a privi un om așa cum este el, fără a încercă să-l schimbe, să-l domine, să-l vadă precum o proprietate, să-l folosească în scopuri murdare, nedemne de o ființă umană.

Ei bine, ferice de acela care te iubește, te apreciază la adevărata ta valoare, te stimează, te îndrăgește, te roagă parcă din priviri să rămâi în viața sa, pentru totdeauna, chiar și după ce moartea, în cele din urmă, va pune stăpânire în totalitate, pe noi toți.

Acela, chiar dacă nu e bogat din punct de vedere financiar, material, va fi cel mai împlinit și fericit om. Deoarece te cunoaște pe tine. Te cunoaște, te descoperă cu drag, cu atenție și cu răbdare și nu se mai satură de tine, nicicând.

Rog, implor, toate energiile pozitive din lume, care au făcut tot posibilul și imposibilul, cine știe, pentru a ne cunoaște, să mă țină mult timp în viață, pentru a mă putea bucura de tine, de sufletul tău, de tot ce însemni tu, pentru mine.