Tu, care mă priveai atât de intens,

Încât mă puteam pierde în ochii tăi…..

Tu, care mă îmbrățișai

Până când soarele se ascundea

De cealaltă parte a Universului…..

Tu, care mă sărutai

Ore-ntregi fără să respiri….

Tu, care mă făceai

Să-mi pierd calmul atunci când întârziai la întâlnire….

Tu, care imi spuneai că vom fi impreună orice s-ar intampla….

Tu, unde ești tu?

Tu, cel care mă mângâiai

Și-mi spuneai șoptit la ureche, te iubesc, te iubesc, te iubesc…..

Tu, cel care nu mă lăsai

Să mă dau bătută niciodată…..

Tu, unde ești tu?

Tu, cel care nu m-ai învățat

Ce înseamnă singurătatea, neliniștea, supărarea,

Ci, mi-ai arătat calea spre iubire, vise, siguranță….

Tu, care mă înveleai

Cu mirosul tău de vară…

Tu, cel care îmi așezai în păr

Zeci de flori multicolore,

Și te minunai cât pot fi de frumoasă….

Tu, unde ești tu?

Unde-ai plecat atât de grăbit?

Unde te-ascunzi?

De ce m-ai uitat în această singurătate atât de rece, de întunecată?