Luna. O doamnă atât de cochetă. În fiecare seară probează diferite forme, încearcă lumini de intensități variate și se-mbracă uneori în multe culori, după cum vrea ea. Întotdeauna, indiferent de alegerea făcută, va rămâne o grațioasă făptură cerească.

Soarele. Un adevărat domn al Universului. Cald, parcă prea fierbinte în unele dăți....Cu forme, cu raze de diferite lungimi și pete de culoare infinite. Uneori speriat, se ascunde după nori, alteori obosit, se pitește într-un colt de galaxie și nu mai iese de-acolo, cu zilele.

Norii. Mici și mari stropi de-un alb angelic. Grăsuni sau slăbuți, gri ori negri, calmi sau nervoși, rapizi ori domoli, plângăcioși sau veseli, rămân un spectacol neprețuit al naturii.

Stelele. Preferatele mele. Îndrăgite de poeți. Iubite de-ndragostiti. 

Sclipitoare, minione, învelesc toată suprafața cerului, creând o priveliște de vis. E imposibil să nu rămâi fără grai atunci când le admiri. Eu, de fiecare dată când privesc sus, spre ele, amuțesc. Parcă aș fi captivă într-o vrajă. În vraja lor.