"Vise născute din fluturi morţi"

  Vise născute din fluturi morţi

"În razele răsăritului funebru

S-a născut o aripă rănită

Din acelaşi maestru celebru

Numit sarcastic clipa......

Zbuciumul viselor moarte se resimte în fiecare colţ al unui suflet rănit.A unui suflet care a pierdut ceva.A pierdut o parte din el,o acea neânsemnata fărâmă,care a devenit vitală fără să fie observată.

Acum nu mai există.Nu mai există acelaşi suflet.E altul,schimbat până la ultima undă.E diferit...

Cândva,acest suflet exista în acea lume pe care o creează toate sufletele,în care se simt la locul lor.Nu este neapărat sa fie o lume perfectă,plină de raze de soare şi baloane de săpun.Pentru că poate veni o eclipsă sau balonul se poate sparge.Dar lumea interioară nu stă pe loc,continuă să-şi urmeze drumul,să zâmbească zi de zi şi să încerce să treacă peste momentele dificile.

Sufletul poate fi comparat cu un fluture.Unul care se dezvoltă pe parcurs,creşte dintr-o omidă banală în ceva mult mai mult,într-o fiinţă mult mai speciala.În ceva ce nu poţi atinge,dar odată prins rămâne al tău pe vecie.Cel mai dureros pentru un fluture este să fie strivit.Strivit de puterea minţilor ipocrite sau a inimilor făţarnice.La fel,poate fi  strivit de greutatea suferinţei sau a privirilor deşarte.Şi atunci,aceste mici creaturi din lumea sufletelor mor,pentru ca să formeze alte vise.Nu seamană cu pasarea Phoenix,nu reânvie din propria cenuşă.Ei mor,şi atât.Mor pentru că aşa au vrut ei.Sau poate sufletele ce le îmbrăţişează.le şi strangulează,neţinând cont de fragilitatea fluturilor.Şi atunci ei mor;lent,sau într-o clipă,sau poate timp de multe veacuri,neobservaţi....

Cei mai frumoşi fluturi sunt cei ai tinereţii.Cei,care mor cel mai repede,dacă le dai foc la aripi prin dorinţa de a te maturiza mai repede.Fluturii zâmbetului nu mor niciodată,doar decad în hibernare uneori,iar cei al durerii tot timpul persistă,deşi câteodată nu intervin deloc.Atunci ai impresia că au murit,dar ei ştiu când să-ţi dea de ştire că există.Cei al viselor sunt eterni.Sufletul însăşi poate muri,dar fluturii viselor sunt cei mai puternici.Uneori,sunt în stare să otrăvească existenţa ta.Pentru că ei sunt umbrele inimii şi a sufletului,un fel de amintiri a lor.Aceste amintiri şi sunt visele tale!

Amintiri din totdeauna şi de nicicand.Umbre din epoca luminii sau din veacul infernului.Umbre din adâncul cerului şi infinitul oceanului.Visele se nasc din prezenţa acelor umbre.Umbre de fluturi morţi,care au încercat să existe şi au reuşit să o facă până la urmă.Ei au murit,dar suflul vieţii lor mai persistă în,deşi este incorect să crezi aşa.Sufletul e în stare să-şi vindece rănile,datorită acestor fluturi.Şi din fosta lor existenţă apar alte omide,care urmează calea celor ce le-a creat.Şi atunci apar din nou acele bucurii,tristeţi,fericiri şi vise.Vise născute din fluturi morţi."

                                                                                                               (sursa-internet)